Orzul este una din plantele de baza din specia cerealierelor, cu aplicabilitate atat in fabricarea berii, in industria alimentara sau in zootehnie ca si furaj.
Crupele din boabe de orz pot fi folosite in preparea sosurilor, iar prin macinare ele ajung si in hrana sugarilor. Boabele de orz sunt un furaj foarte concentrat, folosit cu precadere in cresterea pasarilor sau in alimentatia animalelor gestante sau de tractiune. Pentru fabricarea berii, orzul folosit trebuie sa aiba un continut ridicat de amidon, ce ajuta la extractia berii si un continut scazut in proteina, intrucat aceasta ingreuneaza limpezirea berii.
Istoric si Origine
Orzul se numara printre cele mai vechi plante de cultura, cele mai vechi izvoare istorice aratand ca orzul a fost cultivat inca din epoca de piatra, odata cu inceputul agriculturii. De cca 5000 de ani, el se cultiva in Europa.
Modalitate de cultivare
Cultura de orz se preteaza pe terenuri joase, preferand solurile permeabible, fertile, cu ph-ul 6.5-7.5, dar se poate adapta cu succes si la unele conditii ceva mai vitrege (spre exemplu pe soluri sarate).
Cu toate acestea, una din slabiciunile sale este rezistenta la frig (mult mai redusa decat o are graul sau secara). Are nevoie in general de o temperatura de 1700-2100 grade C de-a lungul perioadei sale de vegetatie.
Solul potrivit
Pentru cultura de orz si orzoaica de toamna, zonele favorabile cultivarii sunt Campia de Vest (Campia Crisurilor si Campia Banatului), Campia din Sudul Olteniei si Sudul Munteniei, si Sud Estul Dobrogei.
Pentru orzoaica de primavara, depresiunile din nord Estul Moldovei si depresiunile din Transilvania (Tara Barsei, depresiunile Somesului si Muresului), precum si unele zone submontane sunt potrivite
Nu se recomanda cultivalerea orzului in regiunile cu terenuri nisipoase (cum sunt o parte din zona Olteniei), cele cu umiditate excesiva (Vestul si Nord Estul Munteniei), in zonele unde solurile sunt erodate excesiv (nordul Dobrogei) sau unde temperaturile sunt prea scazute (nordul Moldovei si Transilvaniei).
Primele 10 judete clasificate dupa cea mai mare productie medie la hectarul cultivat cu orz in ultimii ai ai fost: Constanta, Ialomita, Bihor, Braila, Arad, Timis, Calarasi, Mehedinti, Dolj si Ilfov.
Samanta si semanatul
Semintele trebuie sa aiba o puritate de cel putin 98% si o germinatie de peste 90%. Densitatea de semanat este de 450-500 boabe germinabile/ m2 la o distanta intre randuri de 12-13 cm. Adancimea optima pentru semanat este in 3 si 5cm. Daca cultura de orz nu este semanata la adancimea optima, plantele fie rasar foarte greu, fie nu se mai dezvolta sufficient, organele subterane avand o capacitate redusa de patrundere in sol.
Semanatul culturii de orz se face fie primavara timpuriu, fie toamna in perioada 15 septembrie – 10 octombrie (alegandu-se prima parte a intervalului in zonele mai reci ale tarii).
Conditiile optime pentru ca planta de orz sa poata germina presupun o temperature de 20 grade C si o cantitate de apa echivalenta cu 48% din masa boabelor. Cu toate acestea, germinarea este posibila si la o temperatura minima de 4-5 grade C si una maxima de pana in 30 grade C.
Irigarea
Irigarea este necesara in anii mai secetosi sau in zonele cu deficit de precipitatii. Pentru cultura de orz din primavara se fac in general 1-2 udari de cca. 300 – 500 m3/ha. Pentru cultura de orz din toamna, udarea solului se face fie inainte de semanat (500 m3/ha), fie dupa ce orzul a rasarit (300m3/ha).
Recoltarea
Spicele de orz se coc intr-un timp destul de scurt (chiar 100 de zile) la orzul de vara atunci cand acestea ajung sa se coloreze intr-o nuanta de galben intens (in general cu 7-10 zile inaintea graului).
Recoltarea culturii de orz incepe atunci cand boabele au umiditatea de 16-17% si se realizeaza cu combine pentru recoltat cereale paioase, cu un reglaj special pentru orz. Intarzierea recoltarii poate cauza pierderi semnificative datorate ruperii spicelor.
Productia la hectar de graunte variaza intre 40-60 dt pentru recolta de vara si intre 50-90 dt pentru recolta de iarna.
Fertilizarea
Consumul de substate nutritive la orz este destul de apropiat de cel al graului.
Astfel, pentru o cantitate de 500 kg de boabe de orz, la care se adauga bineinteles cantitatea aferenta de baza, orzul consuma in medie: intre 12 si 14.5 kg de azot, intre 5.5 si 6.5 kg fosfor, respective intre 10.5 si 14 Kg de potasiu.
Dozele exacte se stabilesc tinand cont de gradul de aprovizionare a solului si de fertilizarea realizata in anii precedenti.
Compozitia chimica
Boabele de orz au in general urmatoarea compozitie chimica: intre 9.5 si 11% proteina bruta, 2-3% grasimi si intre 4-7% celuloza.
Exista bineinteles si unele exceptii in functie de soiul de orz utilizat.
Orzul utilizat pentru boabe, contine un procent mai ridicat de proteina, intre 12.8% si 13.9%
Recoltarea culturii de orz utilizat pentru producerea berii se face doar in momentul maturitatii depline intrucat el trebuie sa aiba un continut proteic mai scazut, preferabil intre 8-10% pentru a nu limita limpezirea berii. In acelasi timp, este necesar sa contina o cantitate mai mare de amidon, intre 55-70%.
Despre noi
Compania Biz Solutions are in spate un istoric de 22 de ani, experienta si solutiile pentru a-ti sustine investitia ta in cultura de orz. Noi iti putem hrani culturile, ajutandu-te astfel sa obtii randamentul maxim la fiecare hectar cultivat.